Godeni

Aspect Geologic

 

Aici s-a identificat ponţianul şi s-au clarificat raporturile lui cu miocenul şi eocenul şi cu decianul, stabilându-se vârsta stratelor de lignit. Neogenul a fost semnalat încă de la 1884. Aici se găsesc toate depozitele pliocenului şi ia contact cu cuaternalul. Pliocenul se prezintă sub forma unui facies argilos, mărnos, nisipos cu intercalaţii de lignit. Ponţianul a fost semnalat la 1894. El este argilos, mărnos la bază şi nisipos la partea superioară. Se semnaleză la 1898 că ponţianul este acoperit de depozite plistocene şi este suportat de depozite helveţiene. Depozitele ponţiene sunt acoperite de o gresie calcaroasă. Ponţianul este format din nisipuri şi marne. Depozitele pliocene sunt sinonime cu depozitele ponţiene. Depozitele daciene care sunt coinstituite din marne şi nisipuri ce alternează între ele. Pliocenul este format din depozite daciene şi depozite levantine. Straturile de lignit sunt acoperite de nisipuri grosiere. Ponţianul este tranagresiv pe helveţian. Limita ponţian-helveţian e flancată de lignite până în muchea Rugencii (68 de metri altitudine). Din Valea Pleşii până în Valea Muestrii limita coboară prin mijlocul satului Godeni. în Coasta Popii  s-au regăsit: valencieni, paradacieni, dreisene.

Stratificaţia comunei interesează în măsura în care în straturi mai persistă filonul de cărbune şi care sunt caracteristicile acestor straturi. Argilele şi marnele zăcământului carbonifer s-au transformat în argile coapte, din cauza autoaprinderii lignitului. în Valea Ulmătului s-au recoltat hidrobii, melanopaii, viviparii, neritine. Ponţianul elveţian continuă spre Valea Unchiaşului. Ponţianul conţine argile coapte.Lignitele sunt de vârstă ponţiană şi nu daciană. Ponţianul în partea superioară se termină cu un orizont de marne cenuşii, micacee. Dacianul este un etaj superior al ponţianului (Alexandru Bera, Stabilirea întinderii ponţianului între râurile Bratia şi Argeşel, în Studii şi comunicări, Piteşti, 1968, pag. 177-189.).

---